Programul Național „Limes”

Programul Național „Limes” este un program multianual de cercetare dedicat monumentelor arheologice care au alcătuit frontiera fostului Imperiu Roman pe teritoriul actual al României, cu obiectivul înscrierii acestora în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Termenul limes, provenit din latina târzie, desemna frontiera fortificată și militarizată a Imperiului Roman. Limesul roman reprezenta un sistem complex, alcătuit din turnuri de observație, valuri de pământ, ziduri, fortificații de mici dimensiuni, castre și așezări civile aferente.


Context internațional

Înscrierea frontierelor romane într-un cadru unitar a fost urmărită prin proiectul transnațional „Frontiers of the Roman Empire” (FRE), sub egida UNESCO, care a instituit conceptul de monument serial transnațional. Scopul a fost recunoașterea tuturor segmentelor frontierei romane, aflate în state diferite, ca parte a unui singur monument de valoare universală.

Vestigiile frontierelor provinciei romane Dacia se alătură altor segmente deja înscrise în Patrimoniul Mondial, precum Limesul Germano-Retic, Zidul lui Hadrian și Valul lui Antoninus Pius.


Structura frontierelor romane din România

În Antichitate, două provincii romane au ocupat parțial teritoriul actual al României:

  • Provincia Dacia – extinsă din zona Dunării (Banat), urcând spre nord până la Moigrad-Porolissum, continuând spre est și apoi spre sud, pe valea Oltului, până la Dunăre.
  • Provincia Moesia – corespunzătoare Dobrogei actuale.

În consecință, siturile arheologice au fost organizate în două mari sectoare:

  • Limesul Dacic – aferent graniței provinciei Dacia;
  • Limesul Danubian – corespunzător frontierei provinciei Moesia.

Recunoașterea UNESCO

În iulie 2024, în cadrul celei de-a 46-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial, a fost aprobată înscrierea segmentului românesc al Frontierelor Imperiului Roman – Dacia în Lista Patrimoniului Mondial.

Segmentul românesc include 277 de situri arheologice și reprezintă cea mai lungă și complexă frontieră terestră a unei foste provincii romane din Europa. Limesul Dacic traversează peisaje diverse și este definit printr-o rețea de situri individuale care includ castre legionare, castre auxiliare, valuri de pământ, turnuri de supraveghere, tabere temporare și edificii civile.

Înscrierea Limesului Danubian este în curs, printr-un dosar de nominalizare transnațional realizat împreună cu Bulgaria, Slovacia, Serbia și Croația.


Rol instituțional

Coordonarea științifică a Programului este asigurată de Comisia Națională „Limes”, constituită prin ordin al Ministrului Culturii, cu atribuții de coordonare și control al activităților de cercetare și documentare.

Institutul Național al Patrimoniului are un rol esențial în cadrul Programului, contribuind la protecția juridică a siturilor prin înscrierea acestora în Repertoriul Arheologic Național, condiție obligatorie pentru procesul de nominalizare UNESCO. Totodată, INP coordonează elaborarea planului de management destinat asigurării protecției pe termen lung a valorii universale și a integrității siturilor.


Cadrul legislativ

Programul Național „Limes” a fost instituit prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2812/27.11.2014, ulterior modificat prin ordine succesive. În prezent, atribuțiile sunt stabilite prin OMC nr. 3570/2023, care reglementează organizarea și funcționarea Comisiei Naționale „Limes”.

Text redactat de Bogdan Șandric.